Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen. UN SIMBOL într-o perioadă în care simbolurile sunt IMPORTANTE

„Toți cei care speră într-o nouă și mai puternică alianță între Franța și Germania și așteaptă semnele că cele două țări ar putea lua încă o dată cârmele integrării europene vor fi dezamăgiți,” comenteazăFinancial Timessemnarea Tratatului de la Aachen.

„Nu există nimic în tratat care să sugereze că Franța și Germania și-ar dori să deschidă vreun capitol nou în relațiile dintre ele,” apreciază Josef Janning, un oficial al Consiliul European.

În 2017, președintele Emmanuel Macron vedea tratatul că o cale pentru integrarea mai profundă, din punct de vedere economic și administrativ, a celor două țări și un exemplu pentru restul Uniunii Europene. Răspunsul lui Merkel a fost pozitiv, însă contextul social și politic s-a schimbat între timp. După 18 ani, Merkel lasă locul altor politicieni la conducerea Germaniei, iar protestele Vestelor Galbene au slăbit autoritatea lui Macron în Franța.

Contextul european este și mai puțin favorabil unor inițiative reformiste prea îndrăznețe: ascensiunea populismului în Italia, a iliberalismului în Polonia și Ungaria, la care se adaugă coșmarul ieșirii din UE a Marii Britanii fără un acord.

Până la urmă, în urma negocierilor, prevederile tratatului franco-german s-au îndepărtat mult de ceea ce visa inițial Emmanuel Macron, devenind o înșiruire de banalități diplomatice, apreciază analiștii.

Totuși susținătorii lui îl consideră un mare pas înainte. Cele două țări vor creea un consiliu franco-german de apărare și securitate, promit o colaborare militară mai strânsă, iar Franța va sprijini Germania în efortul de a obține un loc în Consiliul de Securitate al ONU. Tratatul insistă asupra cooperării transfrontaliere dintre regiunile situate la granița dintre cele două țări, care vor putea dezvolta proiecte comune de infrastructură, în energie și sănătate.

„În mod evident, tratatul are o valoare simbolică,” spune Claire Demesmay (Consiliul German pentru Relații externe). „Dar într-o perioadă în care ideea de Europă unită este tot mai mult amenințată de naționalism și disensiuni, simbolurile sunt importante.”

Cautious Aachen treaty betrays weak ‘Merkron” axis https://t.co/aNHNqoIcgW

— Financial Times (@FT) January 21, 2019

Președintele Klaus Iohannis a participat la semnarea Tratatului de la Aachen ca reprezentant al României, care deține președinția rotativă a Consiliului UE.

„În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esență nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre. Ceremonia de astăzi are, așadar, o semnificație excepțională, atât pentru cooperarea bilaterală Paris-Berlin, cât și pentru viitorul Uniunii Europene. Acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice. El reflectă, în egală măsură, expresia sinceră a angajamentului dumneavoastră pentru consolidarea proiectului european. Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv,” a declarat Klaus Iohannis la ceremonie.

„Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre. În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern. Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene,” a adăugat Iohannis.

Klaus Iohannis a punctat că este esențial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să se bazate pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor, adăugând că „victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat”.

„În același timp, „Spiritul de la Aachen” ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. Sper că vom putea reconfirma acest lucru împreună, la Sibiu. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă și generatoare de speranță cu privire la viitorul nostru comun!”, a mai spus Iohannis.

„Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare. Tratatul de la Élysée semnat de Cancelarul Adenauer și Președintele de Gaulle a pecetluit, la 18 ani după finalul celui de Al Doilea Război Mondial, prietenia celor două țări, care fuseseră îndușmănite anterior. Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi. Renașterea „spiritului de la Élysée” trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai „spiritul de la Élysée”, ci și „spiritul de la Aachen”! ” a afirmat Klaus Iohannis.

La ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare franco-german de la Aachen, KlausIohanniss-a întâlnit cu cancelarul Angela Merkel, președintele Franței Emmanuel Macron, liderii europeni Donald Tusk și Jean-Claude Juncker. Președintele va vizita apoi militarii români din baza NATO de la Geilenkirchen.

Tratatula fost semnat de către președintele francez și cancelarul german în Sala Încoronării a Primăriei orașului Aachen. După alocuțiunile celor doi, în cadrul evenimentului au mai vorbit premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet și primarul orașului Aachen, Marcel Philipp.

Ulterior semnării documentului, au susținut discursuri președintele KlausIohannis, în calitate de Președinție în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene, președintele Consiliului European Donald Tusk și președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Everything ready for the signing of the ‚Aachen Treaty’ on bilateral cooperation between Germany and France. Looking forward to attend ceremony tomorrow in Aachen’s gorgeous city hall. #AachenerVertrag pic.twitter.com/dviBBYFKBc

— Thomas Paulsen (@paulsen_thomas) January 21, 2019

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost lansată în septembrie 2017, de președintele Emmanuel Macron într-un discurs la Sorbona.

Ulterior, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună, adoptată pe 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

„Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin și Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI,” precizează Președinția română, în comunicatul de presă.

🇫🇷🇩🇪 The treaty that will be signed by @EmmanuelMacron and Angela #Merkel in Aachen on 22 January will supplement the 1963 Élysée treaty and is intended to strengthen the European project on areas such as economy and defence. https://t.co/KNHQo1Czts

— EURACTIV (@EURACTIV) January 21, 2019

Tratatul care a fost semnat la Aachen vine să întărească legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două state urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

„În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.”